Cactusii partea II-Cactusii de desert

Cactusi de desert
Sunt originari, in majoritate, din intinderile uscate ale Mexicului si Americii de Nord.
Tulpina acestor plante este mult ingrosata, suculenta, transformata intr-un adevarat rezervor de apa pentru a le permite sa reziste la perioade lungi de seceta.
Ea prezinta totodata pigmenti clorofilieni pentru a indeplini functiile frunzelor care sunt transformate in spini.
Simpla sau ramificata, tulpina are forme si marimi foarte diferite de la specie la specie (globuloasa, columnara, cilindrica, aplatizata etc.).

Marimea plantei poate fi de la cativa centimetri (Frailea, Blossfeldia liliputana) pana la 10 - 20 m (Cereus, Opuntia).

Epiderma tulpinii este groasa si acoperita de un strat ceros.
Unele dintre specii prezinta un invelis de perisori.
De asemenea, tulpina poate fi crestata longitudinal, poate prezenta protuberante numite mamile sau sa fie plana.
Toate aceste adaptari morfologice au drept scop marirea suprafetei de asimilare si a puterii de aparare impotriva soarelui dogoritor.

Dar, organul caracteristic tulpinii de cactus este “areola” care reprezinta echivalentul mugurelui axilar de la plantele cu tulpini normale.
Areolele asezate pe coaste sau in capetele mamilelor sunt distribuite uniform pe toata suprafata tulpinii.
La unele specii sunt acoperite cu perisori.
Ele dau nastere la spini (frunzale), flori, ramificatii.

Tulpina are crestere erecta (Cereus peruvianus), urcatoare (Peireskia), taratoare sau pendenta (Cereus flageliformis).
Spinii au forme, marimi, culori diferite si sunt dispusi in centrul sau imprejurul areolei.
Ei vor fi moi, duri sau elastici.
Culoarea spinilor variaza de la alb transparent la negru, trecand printr-o gama ampla de nuante ale celorlalte culori.
Singurul cactus cu frunze adevarate este Peireskia.
Cateva specii au frunze cu crestere incompleta ce cad de timpuriu.
Florile bisexuale, cel mai adesea solitare, tubulare la baza, sunt viu colorate de la alb pana la cele mai diverse nuante de rosu, roz, galben.
Unele specii au florile placut parfumate.
Infloresc ziua sau noaptea, iar durata florilor este foarte mica, adeseori cateva ore si cel mult cateva zile.

Fructul (comestibil la unele specii) cuprinde numeroase seminte capabile sa germineze imediat dupa coacerea fructului, dar si sa-si prelungeasca rasarirea pana la 1 - 2 ani.
Car priveste sistemul radicular, acesta este profund la Lobivia, Mamillaria, ramuros, cu dezvoltarea mai mult la suprafata, decat in profunzime (Cereus, Echinopsis, Opuntia), fasciculat la alte specii.

Dintre cactusii desertici mai cultivati sunt:

Opuntia are tulpina si ramificatiile plate (ovoidale, eliptice, circulare) sau cilindrice, articulate, uneori cu frunze adevarate foarte mici, incomplet dezvoltate, ce cad de timpuriu.
Areolele sunt catifelate, iar spinii albi, galbeni sau rosii.
Florile, mari, rosii, galbene sau albe, apar pe marginea ramificatiilor.

Fructul opuntiei poartă numele de chumbo (sau fruct de cactus, smochină chumbo) și este acoperit de o coajă groasă,spinoasă cu pulpa bogată în semințe,are o formă ovală și măsoară de la 5-11cm și are un diametru de 5,5-7cm.În alte limbi fructul poartă numele de :higo chumbo în spaniolă,fico d'India în italiană,Figuier de Barbarie în franceză.El este comestibil fiind folosit la preparatea de gem si jeleuri,avand un gust similar cu cel al pepenelui rosu(lubenita).
O. inermis (limba soacrei) este specia cea mai raspandita la noi.
Are tulpinile turtite, ovoide, cu spini mari, rigizi.
O. microdasys cu tulpina puternic ramificata.
Ramificatiile turtite, ovale, sunt acoperite de grupuri mici de peri mici, incarligati (numiti glohidii), de culoare alba, galbena sau rosiatica.
O. cylindrica are tulpina si ramificatiile cilindrice.

Cereus cuprinde foarte multe specii, in general, cu tulpini columnare, pana la 15 - 20 m inaltime, cu coaste longitudinale.

C. peruvianus.
Tulpina prezinta 6 - 9 coaste longitudinale, pronuntate, are culoarea verde inchis si florile albe, nocturne.
Infloreste vara pe o perioada lunga de timp.
C. p. monstruosus ramifica foarte mult si are aspect diform.
C. jamacaru se aseamana mult cu C. peruvianus.
Are 4 - 6 coaste, varfurile de crestere albastrui, spinii sunt galbeni si albi, inflorirea este de durata mai lunga.

Aporocactus flageliformis(Coada de soboan) este un cactus popular si usor de cultivat. 

Tulpinile pendente (care atarna) il recomanda pentru cosuri suspendate.
Florile, mari, rosii, apar primavara ele dureaza intre3 si 6 zile.

Acesti cactusi pot sa traiasca mai mult de 10 ani tinuti in casa.

Areolele sunt mici de culoare alb sau gri avand o densitate mare pe intreaga suprafata a cactusului.

Vara este indicata udarea de 1-2 ori pe saptamana, iarna odata la 15 - 20 de zile.

Chamaecereus silvestrii(Cactusul aluna) este, de asemenea, o planta foarte cunoscuta.

Lastareste mult si se intinde rapid,lungimea  la care ajunge lastarul fiind 15 cm.

Exista informatii despre acest cactus cum ca ar tolera temperaturi de pana la -20ºC

Transplantarea se poate face odata la 2 ani.
Produce flori rosii, primavara devreme.

Cephalocereus senilis(cap de batran, batranelul), tulpina nu ramifica si este complet acoperita de spini mici - peri lanosi, lungi, de culoare alba.

- http://www.kaktusy.interkar.pl/ - http://www.hochreither.com/

Este un catus des intalnit la vanzare.
Florile sunt galbene, dar in conditii de camera nu infloreste niciodata.

Cleistocactus strausii
-creste pana la 1 m inaltime.(in mediul natural poate atinge chiar 3 m inaltime)
Spinii teposi, albi dau plantei o aparenta argintie.
Florile sunt mici, de culoare rosie.
Pentru o buna dezvoltare necesita o temperatura minima de 15 grade celsius si trebuie pozitionat astfel incat sa primeasca cel putin cateva ore de soare direct zilnic.

Echinocactus cuprinde circa 400 specii cu tulpini globuloase sau cilindrice, cu coaste proeminente si spinii mari, rigizi.

 E. grusonii (cactusul butoi) are tulpina globuloasa si spini ascutiti, aurii.

In varf formeaza o coroana de spini lanosi, aurii.
Nu infloreste in camera.
E.horizontalonius formeaza flori roz inchis pe o tulpina semisferica, albastruie.
Echinopsis are tulpina globuloasa sau columnara, cu spini scurti sau lungi, frumos colorati.
Produce flori mari pe pedunculi vigurosi.
E. eyriesii prezinta spini scurti, maronii, pe coaste proeminente si flori parfumate.
E. rhodotricha are spini lungi, maronii si flori mai putin parfumate.

Mamillaria este un gen care insumeaza peste 400 de specii ale caror plante sunt globuloase sau scurt cilindrice, cu mamilele de forme si marimi diferite, asezate in randuri spiralate.

Varietate exista si la dimensiuni, ele difera fiind de la 2.5 cm si ajungand la 30 cm sau mai mult.

Spinii pot fi mici sau mari, drepti sau curbati, grosi sau subtiri (uneori ca firul de par), netezi sau aspri, divers colorati.

 Este usor de facut o colectie cu aceste flori deoarece exista foarte multe pe piata.

Florile au tubul floral scurt si sunt asezate cel mai adesea ca intr-o coronita, in partea de varf a tulpinii.
Fructele cilindrice, rosii, contin seminte foarte mici, maronii - negricioase.

In casa pot trai pana la 15-20 de ani.
M. gracilis are spinii albi,

M. pusila - spini mici, moi, galbeni,

M. centricirrha - mamile si spini mari, galbeni - roscati;

M. wildii - tulpini cilindrice, cu mamile pronuntate, tuberculiforme si spini in forma de carlig.

Gymnocalycium cuprinde cactusii sub forma de barbie.

Tulpina mica, globuloasa este verde, costata si spinoasa.

Numarul speciilor este in jur de 70.

Are si specii, in intregime, rosii sau galbene.

G. mihanovichii friedrichii sau cactusul cu capul rosu stralucitor, care se altoieste pe un cactus verde.